S-a întîmplat acum doi ani, pe vremea cînd Joseph Aloisius Ratzinger era încă papă, înainte de a renunţa la post pe motive de sănătate. Conform şefului bisericii catolice, libertatea religioasă a unor familii din unele ţări europene este ameninţată de educaţia laică pentru că oamenilor respectivi “li se impune participarea la cursuri de educaţie sexuală sau civică, unde se predau concepţii personale de viaţă, aparent neutre, dar care, în realitate, denotă o antropologie contrară credinţei şi a dreptului adevăr”.

În continuare Papa Benedict al XVI şi-a arătat preocuparea că serviciul oferit de comunităţile religioase întregii societăţi, îndeosebi generaţiilor tinere, este prejudiciat sau impiedicat prin proiecte de lege care ameninţă cu instaurarea monopolului de stat asupra scolasticii, aşa cum se întîmplă în unele ţări din America de Sud. În plus, suveranul pontif a cerut statelor să garanteze comunităţilor religioase activitatea liberă în societate, cu precădere în sectoarele sociale caritabile sau educative.

Fiecare om  este liber să creadă în orice doreşte, mai ales atunci cînd credinţa îl ajută să treacă peste probleme şi să se dezvolte la nivel personal. Toate concepţiile de viaţă sînt personale, indiferent de afiliaţia religioasă sau de religiozitatea unei persoane (chiar şi ateii au concepţii de viaţă personale). Pe de altă parte, însă, este un fapt dovedit istoric şi social că bisericile creştine au încercat să se infiltreze peste tot şi să-şi impună punctul de vedere oriunde apucă, în ciuda oricăror altor moduri de gîndire. Inclusiv în domeniul sexualităţii umane. Am prezentat mai demult perspectiva creştinismului ortodox român, cu reminiscenţele moderne ale evului mediu. Nu demult, acum cîţiva ani, papii creştini militau împotriva folosii prezervativului, anticoncepţionalelor şi a avortului pentru a asigura reproducerea continuă, instinctuală şi fără nici un fel de limite de orice fel, a rasei umane (şi a adepţilor lor în special).

Pe de altă parte, însă, foarte mulţi tineri fac sex neprotejat, în ciuda mijloacelor de protecţie existente. Asta înseamnă foarte multe persoane infectate de bolile cu transmitere sexuală, ceea ce poate pune în pericol sănătatea întregii populaţii, sarcini nedorite (mai ales la vîrsta adolescenţei!) ducînd la o rată mai mare a avorturilor. Iar atunci cînd adolescenta preferă să păstreze copilul, de multe ori ajunge să îl dea la adopţie sau să-l lase în grija statului. Procentul de copii ţigani, lipsiţi de orice educaţie sexuală, care devin părinţi este considerabil.

Avantajele educaţiei sexuale? Orice persoană educată are prilejul să se bucure de plăcerea orgasmică a sexului în siguranţă, fără să-şi facă prea multe griji pentru sarcinile nedorite şi boli. Mai mult, are posibilitatea de a concepe un copil atunci cînd doreşte şi se simte pregătit pentru aşa ceva. Da, accidente se mai întîmplă, dar de cele mai multe ori pot fi evitate dacă cei implicaţi au mai multă grijă.

Intră astea în contradicţie cu libertatea religioasă? Doar atunci cînd preoţii se tem că pierd controlul asupra “turmei” de adepţi pe care preferă să-i păstreze ignoranţi.