Sindromul premenstrual a ajuns să fie cunoscut şi recunoscut în întreaga lume pentru efectele sale. Denumit şi sindrom ciclic ovarian, el reprezintă totalitatea simptomelor care preced menstruaţia şi afectează fiecare femeie în parte, într-un mod unic. Apare în a doua jumătate a ciclului menstrual la aproximativ o treime dintre femei, cea mai afectată grupă de vîrstă fiind 15-35 de ani, deşi simptomele pot dura toată perioada fertilă (pînă la menopauză). Sindromul premenstrual are punct de pornire după ovulaţie, de obicei cu cîteva zile înainte de următoarea menstruaţie, cînd balanţa dintre hormonii sexualei (estrogen şi progesteron) se modifică. Simptomele sînt cu atît mai pronunţate cu cît dezechilibrul hormonal este mai mare.

Întreg ciclul menstrual este sub influenţa unor hormoni, acţiunea acestora nu se limitează doar la coordonarea ciclului menstrual ci au efecte psihice şi fizice în întreg organsimul, deşi cauzele simptomelor pe care le provoacă nu au fost în întregime elucidate.

Cele mai frecvente simptome fizice şi emoţionale sînt durerile de spate, musculare şi articulare, urinatul frecvent şi edeme ale membrelor (mîinile şi picioarele), sîni dureroşi şi măriţi, migrene şi palpitaţii, probleme digestive (greaţă, balonări, constipaţie sau diaree), schimbări bruşte ale dispoziţiei psihice ducînd uneori la instabilitate, agresivitate, depresie şi anxietate, modificări ale libidoului, scăderea atenţiei, a concetrării ajungînd şi la tulburări de memorie, acnee, păr gras sau uscat, ten gras.

De obicei simptomele trec fără mari probleme, dar atunci cînd disconfortul este intens (dureri mari) sau cînd crizele afectează relaţia cu cei din jur ar trebui consultat medicul. Trebuie să ţineţi minte că sindromul premenstrual poate amplifica simptomele unor boli psihice deja existente.

Există cîteva lucruri pe care le puteţi face pentru a ameliora simptomele sindromului ciclic ovarian.

  • fă-ţi un calendar al menstrelor, observă-le ciclicitatea
  • modifică-ţi stilul de viaţă, elimina stresul, relaxează-te
  • fă activitate fizică regulată, adică cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice (cel puţin moderate, sau chiar intense – depinde de organismul fiecăruia) zilnic.
  • redu sau elimină alcoolul, zahărul, cafeaua şi ţigările
  • stabileşte-ţi o alimentaţie care să reducă şansele de balonare sau, eventual, să accentueze simptomele sindromului premenstrual
  • se pot folosi medicamente antiinflamatorii nesteroidiene care blochează sinteza de prostaglandine (substanţele care cresc intensitatea contracţiilor uterine).